Repere pentru Elaborarea Dizertaţiei de Masterat

 

În cele ce urmează prezentăm câteva repere pentru redactarea lucrării de dizertaţie. Pentru mai multe detalii se pot consulta criteriile APA de publicare (http://www.apa.org) precum şi lucrarea:

David, D. (2006). Metodologia cercetării clinice. Fundamente. Ed. Polirom, Iaşi, pp. 99-113

*Nota: In vederea realizarii si sustinerii lucrarii de disertatie, fiecare masterand are obligatia sa gaseasca un cadru didactic sau de cercetare indrumator cu titlul de doctor, care sa accepte coordonarea acesteia. Daca aceasta conditie este indeplinita, lucrarea poate avea si alti co-coordonatori cu sau fara titlul de doctor.

Titlul lucrării (în limba română şi engleză)

• Să sumarizeze cât mai simplu ideea principală a lucrării
• Să fie concis şi să prezinte principalele concepte ale lucrării precum şi relaţia dintre acestea
• Să fie de sine-stătător (să se înţeleagă ideea principală a lucrării fără a mai fi nevoie de alte informaţii)

Rezumatul lucrării (în limba română şi engleză)

Caracteristici ale stilului redactării:

• Acurat (să reflecte corect conţinutul lucrării; să nu conţină informaţii care nu se regăsesc în lucrare; dacă lucrarea extinde sau replică un alt studiu, acest lucru trebuie să apară încă din rezumat cu precizarea autorilor iniţiali şi a anului apariţiei lucrării; ATENŢIE: o bună modalitate de verificare a acurateţei rezumatului e confruntarea cu titlurile, subtitlurile din corpul textului lucrării)
• De sine-stătător (să poată fi înţeles fără a mai căuta informaţii în conţinutul lucrării; ex. toate abrevierile să fie definite)
• Concis şi specific (fiecare propoziţie trebuie să fie maximal informativă şi cât mai scurtă posibil; să nu fie o repetare a titlului; să includă doar cele mai importante concepte din lucrare)
• Non-evaluativ (să fie o descriere a lucrării şi nu o evaluare a acesteia; să nu completeze sau să comenteze textul lucrării)
• Coerent şi uşor de citit (să fie scris într-un stil clar şi alert; să fie utilizate mai degrabă verbele decât substantivele echivalente: ex. “am manipulat” în loc de “a avut loc o manipulare”; să se folosească mai degrabă diateza activă a verbelor decât cea pasivă: “am măsurat” în loc de “a fost măsurat”; se recomandă timpul prezent pentru prezentarea rezultatelor şi concluziilor şi timpul trecut pentru descrierea manipulării variabilelor, aplicării testelor etc.)

Rezumatul trebuie să conţină

• Problema studiată
• Metoda de cercetare (numărul şi caracteristicile relevante ale participanţilor, designul cercetării, instrumentele/materialele utilizate, procedura de culegere a datelor)
• Rezultatele
• Concluziile şi implicaţiile

I. Componenta teoretică a lucrării

Fundamentare teoretică

• Conţine o analiză comprehensivă a literaturii ştiinţifice dedicate temei de cercetare propuse (ATENŢIE: se vor prezenta/cita lucrările relevante pentru tema tratată, nu şi cele tangenţial legate de temă sau cele foarte generale; atunci când este prezentată o lucrare relevantă, nu se insistă pe detalii ci mai degrabă pe rezultate relevante, probleme metodologice relevante şi concluzii majore ale respectivelor lucrări)
• Se prezintă o problemă, o discrepanţă între ceea ce ştim (starea prezentă) şi ceea ce vrem să ştim (starea-scop)
• Se argumentează relevanţa problemei pentru comunitatea ştiinţifică
• Se menţionează alte sinteze teoretice sau metaanalize în domeniu, acolo unde acestea există
• Se demonstrează continuitatea logică între cercetările anterioare şi cercetarea proprie
• ATENŢIE: nu ascundeţi aspectele controversate din domeniu ci prezentaţi-le onest
• Se explică modul în care abordarea proprie rezolvă problema anterior prezentată

Obiectivele şi ipotezele cercetării

• Obiectivele corespund stării finale definite în cadrul problemei
• Trebuie să fie clar precizate pentru a se putea verifica gradul în care au fost atinse în cadrul cercetării
• Ipotezele trebuie formulate în termenii conceptelor nu a modului lor de măsurare (Ex. Inteligenţa, nu scorul la testul Raven!)
• Ipotezele trebuie formulate astfel încât să poată fi testate prin confruntarea lor cu datele culese

II. Componenta metodologică a lucrării

Această secţiune va descrie amănunţit modul în care s-a desfăşurat cercetarea, în aşa fel încât să fie uşor de evaluat în ce măsură demersul de cercetare este unul adecvat iar rezultatele obţinute, valide.

Secţiunea aceasta va fi împărţită în următoarele subsecţiuni:

Participanţii

• Se precizează clar criteriile de includere şi excludere a participanţilor în cercetare
• Se raportează procedura de selecţie a participanţilor, de distribuire în grupurile definite (dacă e cazul) precum şi de respectare a principiilor etice (consimţământ informat şi păstrarea confidenţialităţii)
• Dacă se pierd participanţi pe parcursul cercetării, se precizează numărul acestora şi cauzele retragerii din cercetare
• Se descrie eşantionul sub aspectul caracteristicilor lui esenţiale
• ATENŢIE: Atunci când se lucrează cu animale, se raportează genul, specia, nr. de identificare, vârsta, greutatea, condiţii fiziologice, modalitatea de tratare/manevrare etc.

Instrumente/materiale

• Se descriu clar şi precis instrumentele/materialele utilizate pentru a măsura diverse variabile

• Acestea trebuie să poată fi uşor identificate şi evaluate sub aspectul validităţii şi fidelităţii lor (se prezintă: numele scalei, autori, nr. de itemi, dimensiunile scalelor – dacă sunt multidimensionale, cum se calculează scorurile totale şi parţiale, ce reprezintă un scor mare respectiv un scor mic, consistenţa internă a scalelor şi subscalelor, corelaţia test-retest, etc).
• ATENŢIE: Echipamentele standard de laborator nu trebuie descrise în detaliu (ex. tip de computer, cronometre, monitoare)

Designul cercetării

• Variabilele studiate trebuie grupate într-o structură logică
• Se prezintă rolul fiecărei variabile (independente, dependente, mediatoare, moderatoare)
• Trebuie să fie adecvat atingerii obiectivelor şi testării ipotezelor

Procedura

• Sumarizează fiecare pas parcurs în desfăşurarea cercetării
• Include: instrucţiunile date participanţilor, manipulările experimentale, modul de randomizare, de control experimental al unor variabile etc
• Dacă instrumentele s-au administrat în altă limbă, se precizează modul de asigurare a echivalenţei formelor

Analiza datelor

• Metodele de analiză a datelor ce vor fi utilizate

III. Rezultate

Această secţiune sumarizează datele culese şi analizele făcute asupra acestora. Se recomandă ca această secţiune să fie suficient de detaliată pentru a susţine ulterior concluziile lucrării. Analizele pot fi a priori şi/sau a posteriori (pentru detalii, vezi David, 2006).

ATENŢIE: se prezintă toate rezultatele, chiar şi cele care nu confirmă ipotezele cercetării.

Tabele şi figuri. Ca principiu, acestea ilustrează limpede dar şi economic rezultatele cercetării. Ele trebuie însă întotdeauna însoţite de o trimitere în text, cititorul trebuie orientat spre valori sau aspecte specifice din tabele respectiv figuri.

Prezentarea statistică. Se raportează elemente de statistică descriptivă dar şi inferenţială. ATENŢIE: Atunci când se raportează teste de statistică inferenţială precum t, F, r etc (tstarea semnificaţiei statistice) trebuie întotdeauna precizată valoarea testului, direcţia acestuia, gradele de libertate şi probabilitatea acelei valori în condiţiile ipotezei nule (p).

ATENŢIE: se recomandă ca semnificaţia statistică a rezultatelor să fie dublată şi de semnificaţia practică (mărimea efectului) şi chiar de semnificaţia clinică (acolo unde este cazul).

IV. Concluzii şi discuţii

• Interpretarea psihologică a rezultatelor analizelor
• Evidenţierea similarităţilor şi disimilarităţilor cu rezultatele unor studii anterioare
• Consecinţele teoretice şi aplicative ale rezultatelor obţinute
• Limitele cercetării şi posibile explicaţii alternative ale rezultatelor

V. Bibliografia

• Conform standardelor APA
• Toate referinţele bibliografice din lucrare se regăsesc la secţiunea de bibliografie
• Secţiunea de bibliografie nu conţine referinţe care nu se regăsec în textul lucrării

VI. Anexe

• Se prezintă informaţii detaliate privind unele aspecte procedurale menţionate în text
• Nivelul de detaliere trebuie să permită utilizarea lor în cercetări independente

Alte informaţii utile:

Studentul are obligatia să prezinte cadrului didactic coordonator lucrarea finalizată cu cel puţin 2 săptămâni înainte de înscrierea la dizertaţie.

Cadrul didactic coordonator să îşi dea acordul scris, acord anexat in lucrare, pentru susţinerea acesteia. Cadrul didactic este consultat – în cadrul orelor de consultaţii – asupra metodologiei cercetării şi expunerii în scris a acesteia în cadrul lucrării de dizertaţie; studentul, ca autor al lucrării de dizertaţie, este singurul care scrie lucrarea de dizertaţie şi răspunde astfel de “academic writing“. Anual, un număr de lucrări de dizertaţie vor fi controlate randomizat pentru identificarea devierilor de la conduita ştiinţifică în redactarea lucrării de dizertaţiei din cadrul programului de master.

Tema lucrării de dizertaţie să se înscrie obligatoriu în cercetarea psihologică.

Lucrarea de dizertaţie va avea minimum 40 de pagini A4 şi maximum 50 de pagini A4, scrise la 2 rânduri, mărimea literelor de 12, caractere Times New Roman.

Fiecare candidat va avea un coordonator cu titlul de doctor, atestat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. Lucrările de dizertaţie pot fi conduse şi de către cadre didactice şi/sau de cercetare care nu au titlul de doctor, dar în acest caz lucrarea trebuie să aibă un co-coordonator cu titlul de doctor atestat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. Lucrarea pot avea mai mulţi coordonatori.

Coperta lucrării de dizertaţie va cuprinde: (1) sus şi centrat – „Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Psiholgie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Numele programului de master “; (2) la mijloc – „Lucrare de Dizertaţie”, anul susţinerii lucrării şi titlul acesteia; (3) jos – numele absolventului şi cel al coordonatorului (sau al coordonatorilor şi/sau co-coordonatorilor dacă este cazul). Prima pagină a lucrării va reproduce coperta. A doua pagină conţine “Cuprinsul lucrării”, lucrarea urmând apoi a avea secţiunile/părţile descrise mai sus în cadrul reperelor de elaborare a lucrării de dizertaţie.

ATENŢIE:

În redactarea lucrării de dizertaţie se pot urmări criteriile grilei de evaluare a calităţii unui demers de cercetare ştiinţifică – GECC (David, 2006)

În dreptul fiecărui indicator (__) asociat etapelor cercetării se notează punctajul obţinut, pe o scală între 1 şi 5 (1 – nu; 2 – mică măsură; 3 – satisfăcător; 4 – bine; 5 – foarte bine). Scorul total obţinut prin însumarea acestor scoruri (sau a scorurilor parţiale ale fiecărei etape a cercetării ştiinţifice) reprezintă rigoarea demersului de cercetare ştiinţifică. Punctajul de referinţă de la care contribuţia se consideră că are o calitate satisfăcătoare este de 80 de puncte.

1. Introducere – Scor parţial:
Problema este clar definită*
Starea iniţială a problemei se bazează pe analiza comprehensivă a literaturii de specialitate*
Starea finală a problemei este clar prezentată*
Problema este relevantă pentru comunitatea ştiinţifică*
Obiectivele sunt clar măsurabile*
Obiectivele corespund cu starea finală a problemei*
Ipotezele derivă logic din analiza teoretică
Ipotezele sunt orientate spre soluţionarea problemei
Ipotezele sunt formulate în termeni teoretici, dar verificabili
Metoda – Scor parţial:
Lotul utilizat este prezentat detaliat, prin prisma caracteristicilor relevante pentru obiective (în cazul studiilor meta-analitice, de sinteză sau a unor cercetări calitative, lotul se referă la alte studii sau înscrisuri/înregistrări)*
Există o analiză a puterii statistice (nu se aplică la studii non-empirice şi meta-analitice)
Materialele utilizate sunt clar descrise*
Materialele utilizate au calităţi metrice verificate
Designul este clar descris (de exemplu rolul fiecărei variabile – independentă, dependentă, criteriu, mediatoare, moderatoare – este clar prezentat)*
Designul este adecvat testării ipotezelor şi/sau atingerii obiectivelor*
Procedura este descrisă la un nivel de detaliere care permite reproducerea ei
Se prezintă raţiunea şi metodele utilizate pentru analiza datelor*
Rezultatele – Scor parţial:
Rezultatele se bazează pe analiza corectă a datelor culese prin prisma designului elaborat*
Se face distincţie între analize a priori şi analize a posteriori*
Se prezintă corect indicatorii statistici (nu se aplică la studii non-empirice)
Se prezintă şi mărimea efectului (nu se aplică la studii non-empirice)
Concluzii şi discuţii – Scor parţial:
Concluziile se bazează pe o corectă interpretare psihologică a rezultatelor obţinute*
Concluziile sunt asociate cu analizele a priori
Concluziile-ipoteză sunt asociate cu analizele a posteriori
Se discută limitele cercetării*
Se discută implicaţiile şi/sau noile dezvoltări teoretice şi/sau practice ale cercetării*
Bibliografie – Scor parţial:
Bibliografia este scrisă conform normelor existente în domeniu*
Toate lucrările menţionate în text se află la bibliografie
Bibliografia nu conţine mai multe lucrări decât cele menţionate în text
Anexe – Scor parţial:
Anexele sunt suficient de detaliate pentru a permite utilizarea lor într-un studiu independent
Toate informaţiile din anexe au fot anticipate în text
Scor total

Notă: atunci când grila este utilizată pentru a compara cercetări ştiinţifice calitativ diferite (de exemplu cercetări empirice vs cercetări non-empirice), scorurile trebuie standardizate; când se compară cercetări de acelaşi tip (de exemplu cercetări experimentale), se pot utiliza scorurile brute. Indicatorii notaţi cu (*) constituie condiţiile minime ce trebuie realizate pentru o cercetare ştiinţifică de calitate satisfăcătoare.